Plimbare prin oraş (15)
Datorită diferitelor sisteme politice, care s-au schimbat des și brusc de-a lungul istoriei în România, și au avut o influență majoră asupra urbanismului, în Miercurea Ciuc s-au format mai multe centre urbane. Primul ar fi centrul istoric, definit de Castelul Mikó, care este înconjurat de clădiri vechi, impozante ca Primăria, sau Palatul Justiției. A existat și un centru vechi, actuala Strada Kossuth Lajos și împrejurimile bisericii romano – catolice Sfânta Cruce. Dar și Piața Libertății, definită de clădirile Prefecturii/Consiliului Județean Harghita și a Casei de Cultură a Sindicatelor, construite în anii 70, în stilul arhitectural caracteristic socialismului este un spațiu public de importanță majoră în viața orașului. La categoria de centre urbane, unde se organizează târguri, festivaluri, concerte, trebuie amintite și Strada Petőfi Sándor precum și Piața Majláth Gusztáv Károly, care sunt spații publice intens folosite și îndrăgite de locuitorii orașului precum și de turiști. Aceste spații publice împreună cu parcul central sunt animate de locuri de joacă pentru copii, fântâni arteziene și sculpturi în aer liber, aici se află și restaurante, cafenele, buticuri și terase cu atmosferă caldă, primitoare.

Împărtășiți cu prietenii:


Începe plimbarea

Bulevardul Frăției / Cartierul Tudor Vladimirescu

Începe plimbarea

Piața Cetății

Începe plimbarea

Strada Petőfi Sándor - partea de sus

Începe plimbarea

Piața 1956, partea de sus a străzii pietonale

Începe plimbarea

Strada Petőfi Sándor - zona centrală

Începe plimbarea

Piața Majláth Gusztáv Károly

Începe plimbarea

Strada Petőfi Sándor - partea de jos a zonei pietonale

Începe plimbarea

Cartierul Spicului - Piața Sfântul Augustin

Începe plimbarea

Strada Márton Áron

Începe plimbarea

Șumuleu-Ciuc - Catedrala

Începe plimbarea

Cioboteni - Biserica Catolică

Începe plimbarea

Piața Gál Sándor

Începe plimbarea

Piața Libertății

Începe plimbarea

Bulevardul Timișoarei

Începe plimbarea

Cartierul Patinoarului / Patinoarul Vákár Lajos

Descrieri locații
Bulevardul Frăției / Cartierul Tudor Vladimirescu

Dacă ne îndreptăm spre marginea acestui centru încă sunt vizibile împunătoarele clădiri ale Pieţii Cetăţii, dar deja apar casele vechi, frumoase ale Jigodinului. Tot de aici sunt vizibile blocurile cartierului Tudor Vladimirescu, şi clădirea masivă a Poliţiei Judeţene de pe Bulevardul Frăţiei.

Piața Cetății

Odinioară Piaţa Cetăţii a fost nu numai centrul oraşului ci şi al întregului judeţ. Aici se află cele mai importante şi împunătoare clădiri ale urbei: Primăria, Cetatea Mikó, Judecătoria şi Tribunalul, Vechiul Tribunal – actualmente secţia ORL a Spitalului Judeţean.
Acest loc este un adevărat centru urban, aglomerat, o locaţie preferată multor evenimente culturale şi de loisir.
Conform noului plan urbanistic, această parte a oraşului nu mai are rol central propriu-zis, ci mai degrabă riveran, fiind mărginit într-o parte de Piaţa Libertăţii, iar în cealaltă parte de cartierul Tudor, respectiv Jigodin.
În ultimii ani piaţa a suferit mari schimbări aspectuale, în urma cărora Cetatea Mikó a devenit mai vizibilă, mai accentuată. Atât locul de joacă, cât şi fântâna arteziană au fost amenajate de curând, iar parcul din faţa cetăţii s-a reînnoit, devenind mai aerisit, mai îngrijit. După finalizarea lucrărilor de amenajare a spaţiului din faţa cetăţii, s-a trecut la renovarea clădirii, ceea ce a îmbunătăţit aspectul general al Pieţii Cetăţii.

Strada Petőfi Sándor - partea de sus

Spre Nord de Piaţa Cetăţii se află Str. Petőfi, o promenadă îndrăgită de localnici, unde se găsesc mai multe monumente arhitecturale. Dintre cele două axe principale de odinioară ale oraşului, doar această stradă a supravieţuit valului de demolări ale epocii socialiste, devenind stradă pietonală în 1997. La capătul sudic al străzii se află Monumentul Eroilor Sovietici, în spatele căruia, mărginit de castani seculari, găsim clădirea împunătoare a Şcolii Generale Petőfi Sándor, fostul Gimnaziu de Fete.

Piața 1956, partea de sus a străzii pietonale

Această piaţă s-a înfiinţat după deschiderea Consulatului Republicii Ungare din Miercurea Ciuc, la aniversarea a 50 de ani de la Revoluţia Maghiară din 1956. În centrul pieţei s-a inaugurat creaţia sculptorului local, Ercsei Ferenc, intitulată Gloria Victis, în memoria victimelor revoluţiei. De aici putem admira mai multe clădiri vechi remarcabile, cum ar fi casa lui Pál Gábor, vechiul cazinou – Vigadó, care datează din 1904, casa doctorului Bochkor Bela – construită în 1902 în stil secesionist.
Din anul 2006 în această piaţă se organizează comemorările de 23. octombrie.

Strada Petőfi Sándor - zona centrală

Din partea centrală a străzii Petőfi, cu case de epocă, avem o perspectivă deschisă spre Piaţa Majláth Gusztáv Károly, care, deşi poartă încă amprentele socialismului, este totuşi un loc plăcut, animat.
În această zonă se găseşte muzeul Mureşului Superior şi al Oltului, clădirea fostului cinematograf – aflată în renovare, cât şi magazinul universal Tulipan, deschis în 1974, singurul complex comercial de acest gen din zona Ciucului. Piaţa este dominată de două lucrări de artă modernă remarcabile, create de artişti autohtoni, imensul mozaic de marmură de pe frontispiciul cinematografului şi statuia Millenium chiar din centru.

Piața Majláth Gusztáv Károly

Acest spaţiu a fost reconstruit în 2012, fiind parte integrantă a proiectului de reamenajare – modernizare a centrului urban. În urma acestui proiect de ansamblu, centrul urban al localităţii Miercurea Ciuc a fost total reînnoit. Această piaţă face legătura între cele două centre ale oraşului, cel vechi şi cel nou. Tranziţia nu este supărătoare, ci dimpotrivă, faptul că s-a folosit acelaşi tip de pavaj, aceleaşi piese de mobilier urban, precum şi stâlpii de iluminat, vizitatorul are o imagine de ansamblu unitară.

Strada Petőfi Sándor - partea de jos a zonei pietonale

Ajungând în partea terminală a străzii Petőfi, putem admira case de epocă ale unei burghezii înfloritoare de odinioară, dar din păcate într-o stare de degradare avansată. Aici se află casa construită de Cseh Istvan în stil eclectic şi secesionist, care găzduieşte un restaurant, fosta clădire a Sanatoriului Hirsch Hugo, cea mai modernă unitate sanitară a zonei Ciucului până în 1940, ca de altfel casa lui Potoczky Pal, care a fost personalitatea cea mai renumită a comitatului la începutul sec. XX. Negustorul de origine armeană a avut un rol important în viaţa social-culturală a comunităţii, prin finanţarea echipei de fotbal locale, al corului şi al trupei de teatru din oraş.

Cartierul Spicului - Piața Sfântul Augustin

Piaţa Sfântul Augustin şi-a primit numele după biserica romano - catolică aflată în această zonă, cel mai nou templu construit din oraş. Această piaţă îndeplineşte o funcţie dublă, pe de o parte fiind un spaţiu verde foarte plăcut, este un loc de odihnă relaxant celor care au reuşit să urce cu succes cele câteva zeci de trepte abrupte până la biserică, pe de altă parte face legătura dintre centrul vechi şi cartierul Spicului, construit pe deal.
Din acest loc putem vedea şi prima construcţie industrială cu importanţă deosebită din oraş, fabrica de bere – nefuncţională astăzi- fondată în a doua parte a secolului XIX.

Strada Márton Áron

Strada Márton Áron şi-a primit denumirea după liceul, care se află pe această stradă, dominând zona. Strada face legătura dintre centrul oraşului, cartierul Topliţa şi drumul care duce spre Şumuleu, adică Strada Szek. Deşi mai există câteva case de locuit vechi şi impozante, majoritatea gospodăriilor din zonă sunt construcţii noi. În ceea ce priveşte clădirea instituţiei de învăţământ amintite mai sus, acest aşezământ monumental a fost construit în stil secesionist la începutul sec. XX. Clădirea a fost renovată de curând, reamenajându-se şi parcul aferent. Este una din clădirile, care domină vizual această zonă a oraşului, putând fi admirată deja de la distanţe mari, de cei care tranzitează oraşul.

Șumuleu-Ciuc - Catedrala

Vizitatorii acestui aşezământ de cult sunt întâmpinaţi de un spaţiu generos, aerisit, unde îşi pot găsi liniştea sufletească şi se pot relaxa în voie. De aici se poate vedea mănăstirea franciscană aferentă catedralei şi clădirea Pretoriului, care se află vis-a-vis de templu, fostul sediu al Scaunelor Ciuc, Gheorgheni şi Casin.
Acest spaţiu, piaţa din faţa catedralei, nu este întotdeauna aşa de liniştit, deoarece aici se celebrează multe slujbe religioase cu ocazia sărbătorilor, şi în special cu ocazia sărbătoririi Rusaliilor, când Şumuleul devine centrul catolicismului din această zonă a Europei, fiind gazda a sute de mii de pelerini, care vizitează locaţia sfântă.

Cioboteni - Biserica Catolică

În satul Cioboteni, aflat la poalele Munţilor Ciucului şi Şumuleului Mare, se găseşte Biserica Parohială Sfântu Petru şi Pavel, care a fost cel mai important lăcaş de cult din Ciuc, datat din sec. XIV. Biserica neobarocă de astăzi a avut mai mult ca sigur precursor din era Arpazilor, acest lucru fiind subliniat şi de rezultatul descoperirilor arheologice din ultima perioadă.
Biserica Parohială are un rol important în desfăşurarea sărbătorilor de Rusalii, sute de pelerini, în special ceangăii din Moldova îşi petrec noaptea de sâmbătă spre duminică în această clădire. Tot aici se celebrează o misă specială în Sâmbăta Rusaliilor.

Piața Gál Sándor

La marginea centrului urban se află o mică piaţă, care a fost numită Gal Sandor, după statuia omonimă, care se află acolo. Deşi este un spaţiu verde foarte plăcut, amenajat cu locuri de joacă pentru copii, are rol primordial de tranzit.
Spaţiul este înconjurat de blocuri, dar de aici avem vedere spre centrul nou al oraşului, Piaţa Libertăţii şi diferitele cartiere ale oraşului.

Piața Libertății

De curând reamenajata Piaţa Libertăţii a fost inaugurată în 1976 cu ocazia reconstrucţiei centrului urban. Numită de localnici „Piaţa Aplauzelor”, spaţiul generos cu elemente de pavaj şi iluminat nou-nouţe, moderne, cu mobilier urban funcţional, confortabil şi cu viitoarea fântână de apă minerală, acest spaţiu public este un mediu îndrăgit, şi des folosit de vizitatori. Piaţa este înconjurată de clădirile Consiliului Judeţean şi Prefectura, Sediul Universităţii Sapientia – fostul Hotel Harghita, Casa de Cultură a Sindicatelor, precum şi de Liceul de Artă Plastice şi Muzică Nagy Istvan. Într-o parte piaţa este mărginită de Str. Kossuth Lajos, vechea stradă principală a oraşului, locul târgurilor de odinioară, care a fost demolat în urma sistematizării urbane din anii 70. Şirul de blocuri s-a construit în locul sediilor vechilor instituţii şi vile de locuit.

Bulevardul Timișoarei

Una din axele principale ale oraşului este B-dul Timişoarei, care străbate Piaţa Libertăţii, şi se întinde până spre cartierul Tudor. Pe acest bulevard se găsesc clădiri ale unor instituţii însemnate, cum ar fi Casa de Cultură Municipală.
Aflată chiar vis-a-vis de Parcul Central, clădirea construită în anii 1961-1963 din donaţii şi prin muncă patriotică este sediul actualului teatru local, Csiki Jatekszin.
În dreptul clădirii se află Centrul Cultural Judeţean, iar în colţul dinspre parc, mica biserică, iniţial greco-catolică, care a devenit ortodoxă.
A fost construită între anii 1938-1940, după planurile arhitectului Berek Ferenc. Chiar la intrarea în parc se găseşte Monumentul Eroului Necunoscut, ridicat în cinstea eroilor români căzuţi în al II-lea Război Mondial.

Cartierul Patinoarului / Patinoarul Vákár Lajos

Vis-a-vis de parcul central se află patinoarul Vakar Lajos, a cărui construcţie a început în 1968, şi a primit denumirea actuală în 1999, după numele antrenorului şi renumitului hocheist ciucan. În faţa patinoarului există un mic parc cu o statuie dedicată hocheiştilor, inaugurată în 1979 cu ocazia aniversării a 50 de ani de activitate hocheistică din oraş. Statuia este opera sculptorului băimărean, Toros Gabor. Este un loc aglomerat al oraşului, deoarece hocheiul atrage numeroşi spectatori locali şi de pe alte meleaguri. În partea dreaptă a patinoarului se află Hotelul Bradul.