Lucrările de artă din spaţiile publice (11)
Obiceiul de a schimba numele străzilor, și de a ridica statui în spațiile publice se datorează plăcerii de a marca propriile teritorii ale sistemelor și ale conducerilor politice. Un alt motiv, pentru care orașul este plin de statui, busturi și alte forme de manifestare a artei plastice în aer liber, este de a accentua unele zone și de a colora atmosfera urbană. Majoritatea operelor de artă de pe străzile și spațiile publice din Miercurea Ciuc sunt contemporane, au fost create după schimbarea sistemului politic din 1989. Printre acestea găsim statui, busturi și basoreliefuri ale oamenilor renumiți din Ciuc – foști primari, preoți, oameni politici -, sculpturi care reprezintă evenimentele importante din istoria localității. Creatorii acestor opere de artă sunt în majoritate originari din Ciuc.

Împărtășiți cu prietenii:


Începe plimbarea

Statuia poetului Petőfi Sándor din Piața Cetății

Începe plimbarea

Statuia lui Nicolae Bălcescu din Piața Cetății

Începe plimbarea

Monumentul eroilor sovietici din cel de al II-lea Război Mondial

Începe plimbarea

Statuia poetului Petőfi Sándor din fața școlii Petőfi Sándor

Începe plimbarea

Gloria Victis - Statuia comemorării revoluției din 1956

Începe plimbarea

Monumentul Milleneal - Szent Istvan - Denumirea alternativă: Transcendenție

Începe plimbarea

Monumentul eroilor români - Statuia soldatului necunoscut

Începe plimbarea

Cimitirul Eroilor

Descrieri locații
Statuia poetului Petőfi Sándor din Piața Cetății

Autor: Szobotka András (Timişoara)
Datat: 29 decembrie 1973
Descriere: Petőfi Sándor (1823-1849), poetul şi revoluţionarul maghiar paşoptist, cu o săptămână înainte de moartea sa, la 24 iulie 1849 a fost cazat în Miercurea Ciuc pe strada ce astăzi poartă numele lui. Într-o scrisoare destinată soţiei sale, poetul povesteşte despre şederea lui plăcută, şi impresia bună despre oraş.
Festivitatea din 15 martie, comemorând revoluţia paşoptistă, se organizează în mai multe locaţii din oraş, dar cea principală este Piaţa Cetăţii, unde, după tradiţia locală, în fiecare an discursurile festive sunt urmate de încununarea statuii poetului maghiar.
În urma lucrărilor de amenajare a spaţiilor publice din anii precedenţi, statuia lui Petőfi a fost mutată din poziţia iniţială – din faţa porţii cetăţii, spre Palatul Justiţiei, accentuând astfel cetatea Mikó.

Statuia lui Nicolae Bălcescu din Piața Cetății

Autor: Doru Popovici
Datat: 29 decembrie 1973.
Descriere: Nicolae Bălcescu, istoric român (1819-1852) figură proeminentă a revoluţiei din 1848-49.
Manifestarea festivă din 15 martie are ca locaţie principală Piaţa Cetăţii, unde, în baza tradiţiei locale, în fiecare an după discursurile festive se încununează şi statuia lui Nicolae Bălcescu împreună cu cea a lui Petőfi Sándor, cele două fiind situate vis-a-vis, la 2 m distanţă.
În urma lucrărilor de amenajare a spaţiilor publice din anii precedenţi, statuia poetului a fost mutată din poziţia sa iniţială - din faţa porţii cetăţii, spre Palatul Justiţiei, astfel accentuând cetatea Mikó.

Monumentul eroilor sovietici din cel de al II-lea Război Mondial

Obeliscul de 15,5 m înălţime a fost ridicat la 7 noiembrie în 1948, pentru a aniversa Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. În apropiere sunt înmormântaţi aproape 150 de soldaţi, căzuţi în cel de al II-lea Război Mondial, majoritatea aparţinând armatei sovietice.
Proiectant: Erőss István
Inaugurat: 7 noiembrie 1948.
Descriere: Obeliscul arată locul, unde soldaţii căzuţi în cel de al Doilea Război Mondial au fost îngropaţi la sfârşitul războiului în piaţa primăriei (în prezent Piaţa Libertăţii). În 1946 elevii gimnazului local au ajutat în reînhumarea trupurilor neînsufleţite ale soldaţilor sovietici, maghiari şi germani.
În apropiere sunt înmormântaţi aproape 150 de soldaţi, căzuţi în al Doilea Război Mondial, majoritatea aparţinând armatei sovietice.
Steaua roşie din vârful obeliscului a fost îndepărtată în anii 90 la ordinul primarului din aceea vreme, Dr. Csedő Csaba István.

Statuia poetului Petőfi Sándor din fața școlii Petőfi Sándor

Autor: Artistul Nagy Ödön (1957- ) s-a născut în localitatea Marosercse din judeţul Mureş. A absolvit liceul de arte din Târgu Mureş, apoi a studiat la Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj Napoca, la secţia sticlă şi ceramică, şi a absolvit în anul 1984. Din anul 1991 este profesor de sculptură în Liceul de Muzică şi Arte Nagy István din Miercurea Ciuc.
Ercsei Ferenc (1956-2011) s-a născut în Reghin, a absolvit liceul de artă din Târgu Mureş, respectiv a continuat studiile la Universitatea de Arte Plastice din Cluj Napoca, facultatea de sculptură. După terminarea studiilor superioare, a trăit o scurtă perioadă în Bucureşti, după care din anul 1984 s-a stabilit în Miercurea Ciuc, iar din anul 1990 predă în Liceul de Muzică şi Artă Nagy István din Miercurea Ciuc.
Datat: 2000
Descriere: Statuia de bronz a (bust) poetului Petőfi Sándor din curtea Şcolii Generale Petőfi Sándor a fost inaugurată pe 14 martie 2000, aceasta fiind precedată de o statuie din gips inaugurată pe 14 martie 1994 – la cea de a cincea aniversare a denumirii institutului eminent. Statuia de bronz a constituit omagiul a 120 de ani de la înfiinţarea şcolii, respectiv a 1000 de ani de la Descălecarea Maghiarilor în Bazinul Carpatin. Totodată, cu ocazia acestui eveniment consiliul local a dăruit şcolii titlul Pro Urbe pentru rezultatele obţinute în formarea imaginii spirituale ale localităţii

Gloria Victis - Statuia comemorării revoluției din 1956

Autor: Ercsei Ferenc (1956-2011) s-a născut în Reghin, a absolvit liceul de artă din Târgu Mureş, respectiv a continuat studiile la Universitatea de Arte Plastice din Cluj Napoca, facultatea de sculptură. După terminarea studiilor superioare, a trăit pentru o scurtă perioadă în Bucureşti, de unde a venit, şi s-a stabilit în Miercurea Ciuc, din anul 1984. Începând cu anul 1990 predă în Liceul de Muzică şi Arte Nagy István din Miercurea Ciuc.
Datat: 23 octombrie 2006.
Descriere: Statuia a fost dezvelită pe data de 23 octombrie 2006, cu ocazia aniversării de cincizeci de ani a revoluţiei din 1956 din Ungaria. Statuia este creaţia lui Ferenc Ercsei şi a fost inspirată de poemul „Mennyből az angyal” de Sándor Márai.
Sculptorul local a format în opera sa o figură feminină într-o postură fermă, mândră. Din anul 2006 spaţiul public din jurul statuii este locaţia comemorărilor organizate pe 23 octombrie în Miercurea Ciuc.

Monumentul Milleneal - Szent Istvan - Denumirea alternativă: Transcendenție

Autor: Kövér Oszkár, artist tânăr născut în Miercurea Ciuc, stabilit la Oradea.
Datat: Monumentul Milleneal a fost inaugurat la cea de a patra ediţie a Zilelor Oraşului din Miercurea Ciuc, pe 2 august 2001, în piaţa Majláth Gusztáv Károly.
Descriere: Autorul compoziţiei stranie cu mărimi monumentale a declarat următoarele cotidianului Hargita Népe: “Prin creaţia mea aş dori să exprim marelui public, şi locuitorilor oraşului meu natal în primul rând , că este posibilă pătrunderea printr-un spaţiu compact, care poate părea de nepătruns. Pur şi simplu un spaţiu poate fi străbătut. Concluzia compoziţiei poate fi, că orice este posibil. Este un monument milleneal, deci cuprinde totul. Traversarea dintr-un mileniu în altul, dintr-un spaţiu într-altul, din viaţă în moarte…calul fiind ”vehiculul” actual din mitologie, care a efectuat tranziţia dintre cele două lumi. Asta explică obiceiul unor comunităţi de a înmormânta calul împreună cu călăreţul . “

Eliberare

Autor: Zsigmond Márton (născut la Dăneşti, pe 18 noiembrie 1947) a studiat la Institutul de pedagogie artistică din Cluj Napoca, apoi la Universitatea de Artă Nicolae Grigorescu din Bucureşti, la secţia de artă monumentală-restaurare. După absolvire a predat în capitală, apoi s-a stabilit în Miercurea Ciuc, devenind profesor în Şcoala Populară de Arte. În cursul anilor a predat desen şi pictură în mai multe şcoli din Miercurea Ciuc, Sâncrăieni, Sândominic, iar în prezent este profesor în Şcoala Generală Nagy Imre din Miercurea Ciuc.
Datat: Ca urmare a unui proiect cu execuţie aproape individuală, realizarea a durat aproximativ 15 ani, într-un final, în anul 1994 autorul a terminat opera sa monumentală de pe faţada cinematografului Transilvania. Creaţia unică este un mozaic din marmură de 163 m [sub]2[/sub];
Descriere: Zsigmond Márton şi-a realizat aproape singur opera, reuşind să rămână indiferent faţă de politicile de artă din perioada socialistă. Mozaicul este situat pe faţada de 7,5 x 21,9 m al cinematografului Transilvania, este alcătuit din 1375 de piese componente de 30x40 cm, suprafaţa totală având 163 m2. Conducerea oraşului a onorat creatorul acestei piese de artă cu titlul Pro Urbe.

Monumentul eroilor români - Statuia soldatului necunoscut

Autor: Marius Butunoiu (1919-1999) sculptor, având 30 de opere monumentale prin toată ţara. Pe lângă acestea, a mai realizat trei lucrări şi în Ungaria, în oraşele Hajdúböszörmény, Miskolc şi Nyíregyháza.
Datat: 19 august 1974.
Descriere: Opera situată în parcul central al oraşului reprezintă stilul tipic social-realist, având dimensiuni monumentale, piedestal din marmură etc. Compoziţia aduce omagiu victimelor române căzute în cel de al Doilea Război Mondial. De obicei aici se organizează sărbătorile naţionale ale comunităţii române din oraş.

Cultură

Autor: Márton Árpád (născut la Joseni, pe 6 octombrie 1940) renumitul pictor local. În anul 1958 a absolvit Liceul de Muzică şi Arte din Târgu Mureş, apoi între 1958 şi 1964 a studiat la Universitatea de Arte Ion Andreescu din Cluj Napoca, urmând cursurile facultăţii de pictură. Artistul se poate mândri cu mai multe titluri şi aprecieri. Márton Árpád este unul dintre artiştii recunoscuţi şi renumiţi al Ciucului, cu spirit organizatoric, mari pedagogi ai ultimelor 50 de ani din Transilvania. Este membru fondator al renumitului Campus Artistic din Lăzarea.
Nedel Aurel (născut în judeţul Hunedoara, 17 ianuarie 1930- ) a studiat la Academia de Arte din Bucureşti. Membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici din România. [br]Nedel Aurel (szül. Hunyad megye, 1930 január 17 - ) a bukaresti képzőművészeti akadémián végezte tanulmányait. Tagja a Romániai Képzőművészek Szövetségének.
Datat: 1967
Descriere: Faţada clădirii în care în prezent îşi desfăşoară activitatea Teatrul Orăşenesc “Csíki Játékszín”, unde a funcţionat o lungă perioadă de timp Casa de Cultură Municipală, este ornamentată cu o compoziţie din cărămizi de samotă . Diferitele compoziţii figurative şi decorative din exterior, pe faţada clădirii, au fost realizate simultan cu cele interioare, ale căror autori sunt deasemenea artiştii plastici Márton Árpád, Gaál András, respectiv Pállfy Árpád. Această creaţie din sala principală, situată deasupra scenei, poartă numele de Cantata Profana.

Hocheiștii

Autor: Tőrös Gábor (născut la Turda, 12 iunie 1934 - ) a studiat la Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj Napoca. Începând cu 1966 a fost profesor preuniversitar în Liceul de Muzică şi Arte Plastice din municipiul Baia Mare. Din 1975 autorul a activat în fiecare an în Campusul Artiştilor din Lăzarea, iar în anul 1981 în tabăra de numismatică din Nyíregyháza-Sóstó. Din anul 1989 locuieşte în Ungaria.
Datat: Compoziţia a fost dezvăluită în anul 1979 cu aniversarea a 50 de ani de activitate hocheistică din Ciuc.
Descriere: Compoziţia creată din plăci de inox a celor doi hocheişti cu dimensiuni de 3 - 3 m , situată în faţa patinoarului Vákár Lajos, este una dintre primele statui cu tema “Hocheişti” din Europa.

Cimitirul Eroilor

Cimitirul eroilor păstrează doar patru pietre de mormânt ale cimitirului vechi. Forma vechilor morminte fără cruci încă se poate distinge pe cele două terase de sus ale parcului.
În locul crucilor, în anii 1980 a fost ridicat un monument cu placă de marmură, pe care se află următoarea inscripție:
Călătorule, opreşte-te şi aminteşte-ţi că aici odihnesc viteji eroi români căzuţi în primul război mondial pentru întregirea naţională şi ostaşi din armatele străine.